Mihai a fost printre primele persoane care s-a adresat la Centrul de Informații GENDERDOC-M (GDM) pentru profilaxie împotriva infecției HIV. Organizația oferă posibilitatea de a beneficia gratuit de cea mai inovativă metodă de profilaxie împotriva infecției HIV din luna septembrie curent. Profilaxia pre-expunere la HIV sau, pe scurt, PrEP, este folosirea unui medicament antiretroviral de către o persoana HIV-negativă pentru a preveni infectarea cu HIV.

Chiar dacă este un om foarte atent și responsabil, Mihai spune că până la apariția PrEP se simțea mai întotdeauna neliniștit.  Are un partener stabil, dar spune că nu poate avea încredere totală în fidelitatea acestuia. Prin urmare, așteptarea rezultatelor pentru fiecare test HIV îl epuiza emoțional. În aceste condiții, vestea despre apariția PrEP gratuit în Republica Moldova l-a bucurat foarte mult.

Chiar așa, Mihai a tot amânat adresarea la medic. PrEP a început a se distribui gratuit în Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC) încă din martie 2018, iar el a luat prima doză abia în septembrie 2019.

“Sincer să fiu îmi este foarte frică de spitale, de ace, de seringi, de halate albe. În plus, îmi era greu să mă conving să discut cu oameni noi, necunoscuți despre orientarea mea sexuală, despre modul meu de viață, așa că am tot amânat vizita la medic. În schimb, când am aflat că pot lua PrEP direct la GENDERDOC-M, am venit imediat, pentru că aici mă simt liber, ca între prieteni și asta îmi reduce din frică”, a mărturisit Mihai

Veaceslav Mulear, coordonator Programului Sănătate la Centrul de Informații GENDERDOC-M, spune că Mihai nu este unicul beneficiar căruia îi este frică de instituțiile medicale. Protocolul Clinic Național „Profilaxia Pre-expunere la infecția HIV” a fost aprobat la începutul anului 2018, totuși până în septembrie curent au beneficiat de serviciu doar 7 persoane. „În această perioadă noi am promovat și am discutat foarte mult cu reprezentanții Programul Național HIV ca să facem PrEP-ul comunitar, să-l aducem cât mai aproape de beneficiari. Puțini știu, dar instituția medicală rămâne a fi o barieră, deoarece persoanele cărora le este recomandate să îl utilizeze, cele care au un risc sporit de infectare, se autostigmatizează”, a declarat Mulear.

Demedicalizarea serviciului nu poate exclude, însă, implicarea medicilor în proces. Centrul de Informații GENDERDOC-M își asumă identificarea, informarea și consilierea potențialilor beneficiari. Persoanele care trec cerințele protocolului, fac testul la HIV, sifilis, hebatita B, hepatita C și li se măsoară nivelul creatininei în sânge. Toate din resursele financiare ale GDM. Apoi li se stabilește o zi în care să se întâlnească cu un medic infecționist, care vine o dată pe săptămână  la oficiul centrului.

PrEP-ul comunitar a început deja să-și demonstreze eficiența. Într-o singură lună GENDERDOC-M a reușit să angajeze în PrEP 44 de persoane, dintre care una este lucrătoare sexuală.

Beneficiarii vor veni la GDM să facă testele și să își ia medicamentul o dată în trei luni, ceea ce li se pare comod.

Inițial a fost greu să mă obișnuiesc să iau pastila în fiecare zi la aceeași oră. Dar acum îmi pun deșteptătorul din telefon să sune la ora 12 și port întotdeauna pastilele și apa cu mine. Ăsta e tot efortul. Cred că nu e atât de mare pentru liniștea pe care mi-o oferă în schimb. Mă simt mai în siguranță acum”, a declarat Mihai.

La moment în Republica Moldova sunt aproximativ 80 de beneficiari PrEP. În jur de 10 persoane sunt din cupluri serodiferite, adică unde unul dintre parteneri este HIV negativ și altul HIV pozitiv, 63 de persoane sunt bărbați care practică sexul cu bărbații (BSB) și o femeie lucrătoare a sexului comercial.

Este o frică firească de lucrurile noi”, explică Angela Nagîț, medic infecționist, IMSP Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC). „Serviciul este unul tânăr. În ultima jumătate de an a crescut numărul beneficiarilor, probabil și datorită informației din presă, dar un rol important îl are și faptul că PrEP este disponibil în comunitățile beneficiarilor potențiali.”

Studiile arată că PrEP reduce considerabil riscul infectării, mai ales în țările unde sunt epidemii la nivelul grupurilor de risc, precum este și în Moldova.

Se duc discuții cu fiecare beneficiar potențial, atunci când avem acces la ei, dar fiecare decide pentru sine. Sunt și beneficiari foarte bine informați. Adresează întrebări la nivel destul de înalt despre schemele de administrare, pentru că există tratament continuu, în care se administrează o pastilă în fiecare zi, dar sunt scheme scurte, adaptate la necesitățile beneficiarilor. Schema de administrare depinde de numărul de riscuri pe care îl are beneficiarul timp de o săptămână. Depinde inclusiv de conștienciozitatea beneficiarului, de aderența la tratament. Un tratament luat necorespunzător, nu mai este eficient”, a declarat Nagîț.

Procedura de angajare în PrEP este foarte simplă, chiar și la spital. Beneficiarul se poate adresa direct la Spitalul de Dermatologie și Maladii Cominicabile de pe strada Costiujeni 5/1. Aici se fac toate analizele, gratuit și rapid. Atunci când beneficiarul vine de dimineață, în aceeași zi se poate începe tratamentul.

PrEP nu este un medicament toxic, dar, ca oricare alt medicament, poate avea reacții adverse. De aceea vedem care este starea organismului. Înainte de a primi acest tratament profilactic, se monitorizează starea rinichilor, beneficiarii se testează și la Hepatita Virală B, fiindcă preparatele au activitatea dublă- ca profilaxie infectarea cu HIV, dar tratează Hepatita Virală B și de aceea trebuie să cunoaștem statutul. În cazul pacienților de peste 50 de ani monitorizăm și mineralizarea oaselor. Astfel, pe lângă prevenție, persoanele angajate în PrEP beneficiază și de o monitorizare permanentă și gratuită a stării de sănătate”, a explicat Nagîț.

Este important să se înțeleagă că PrEP nu este nicidecum o metodă alternativă celor clasice de prevenție HIV, ci una suplimentară.

Cu PrEP lărgim metodele de profilaxie ale HIV. Oferim o protecție mai mare. Dacă o persoană HIV pozitivă a început tratamentul, dar nu are încă încărcătura virală nedetectabilă, moment în care nu ar mai transmite virusul, partenerul său poate lua PrEP și nu se va infecta. Sunt și situații când se rupe prezervativul sau nici nu se folosește din anumite convingeri”, a adăugat medicul infecționist.

Potrivit angajatului GDM, Veaceslav Mulear, statisticile arată că în rândul BSB, doar 60 la sută folosesc prezervative. Contingentul care nu folosește prezervativele nu le va folosi în continuare, de asta este important să existe o metodă adițională care previne infectarea.

„Din septembrie am reușit să informăm foarte multă lume despre avantajele PrEP, dar înțelegem că în scurt timp ne vom confrunta cu o cerință mare, care ar putea să ne depășească posibilitățile. Timp de 3 ani ne-am propus să ne menținem cu 50 de beneficiari, însă înțelegem că nu este un număr suficient. Problema este că financiar nu am putea face față unui număr mai mare de beneficiari. Este o muncă colosală de informare, testare și menținere în PrEP. Deocamdată nu este prevăzută o sustenabilitatea a PrEP-ului în comunitate și suntem în căutarea unor soluții”, a declarat Mulear.

Sursa

  • Toate
  • Ru